FAQ 2017-12-13T15:03:35+00:00

Intrebari Frecvente

Aici gasesti cele mai intalnite intrebari despre hiperhidroza

Contacteaza-ma

Cum se face programarea pentru consultație?

Toate consultațiile se acordă la REGINA MARIA – SPITALUL EUROCLINIC , Calea Floreasca, nr. 14a, Bucuresti, în zilele de luni, dupa ora 17. Durata unei consultații este de 35 de minute.
Programările se fac la telefonul: 0219268, după care vă rog să îmi trimiteți și un mail de confirmare la adresa de mail drvasilepopa@gmail.com. (principalul motiv este acela de a mă asigura că suficient timp a fost acordat pt realizarea consultației (care are o durată mai mare decât cele pt patologia toracică obișnuită) și pentru a avea pregatită prezentarea Power Point specifică acestei patologii).
Costul unei consultații este de 200 RON.
Nu este necesară trimitere pentru efectuarea consultației.
Vă rog ca înainte de consultatie să parcurgeți, cu atenție, toate informațiile de pe www.hiperhidroza.com – cel puțin toate întrebările de la FAQ.

Ce acte îmi trebuie pentru internare?

Actele necesare sunt: trimiterea de la medicul de familie, adeverința de salariat în care să se menționeze concediul medical din ultimele 12 luni, contul în care se varsă asigurările medicale de sănătate si cardul de sanatate activat.

Ce analize îmi trebuie pentru internare?

Pentru internare nu trebuie nicio analiză. Toate analizele uzuale pentru o intervenție pe torace se fac cu ocazia internării. În plus se face și un control radiologic pulmonar și o electrocardiogramă. Alături de chirurg, medicul anestezist decide dacă sunt necesare investigații suplimenare. Dacă se suspicionează o patologie concomitentă care ar putea sta la baza unei hiperhidroze secundare (transpirație abundentă), medicul de familie este cel care îndrumă pacientul către acele investigații care pot confirma/infirma existența respectivei afecțiuni.

Cât durează internarea?

Internarea durează în medie între 3 și 8 zile în funcție de modul în care se desfașoară intervenția: unilateral – bilateral simultan/succesiv. Au existat pacienți cu patologie cardiacă asociată (sub 2%) care au necesitat investigații suplimentare care au prelungit durata internării. 50% dintre aceștia au efectuat intervenția în cadrul aceleiași internări fără vreun tratment cardiologic suplimentar.

Cât costă operația?

Operația de simpatectomie toracoscopică bilaterală simultană (ambele operații efectuate în aceeași zi) cu o perioadă de spializare de 3 zile, la Regina Maria – Spitalul Euroclinic, costa 3500 Euro. Pot exista mici diferente in cazul in care o patologie asociata, particulara, a unui pacient necesita investigații suplimentare.

Ce anestezie se va folosi?

Anestezia folosită în acest tip de intervenții toracoscopice este cea generală cu intubația selectivă a celor doi plămâni.

Cât costă injecțiile cu Botox și cât durează efectul?

De regulă, efectul acestor injecții, durează cel mult 6 luni. Pentru a realiza procedura la nivelul unei axile este necesară o fiola costul fiind de 350-400 Euro.

Câte cicatrici voi avea și cât de mari vor fi?

De regulă numărul cicatricilor variazază între 2 și 4 cea mai mică fiind de 2mm și cea mai mare de 14mm. Aceste cicatrici reprezintă locul de introducere a instrumentelor toracoscopice în torace.

Căt timp rămân cicatricile?

Cicatricile sunt permanente însă se estompează treptat în timp, cele de 2 mm devenind greu identificabile. Ele sunt dispuse sub forma unui triunghi și sunt ascunse de brațul aflat în poziție normală. Majoritatea trec prin fazele de crustă, culoare roșie/violacee și în final devin albe sidefii (în funcției de culoarea pielii). În funcție de reacivitatea individuală a pacientului se pot dezvolta mici cicatrici cheloide la locul de introducere a trocarelor.

Când se pot vedea primele efecte ale operației?

Efectele operației apar chiar intraoperator odată ce lanțul ganglionar simpatic a fost secționat. Dispariția transpirației este însoțită, de obicei, cu creșterea temperaturii cutanate la nivelul membrelor superioare ceea ce este benefic pentru pacienții care au asociat sindrom Raynaud.

Care este rata de eșec a acestor operații în funcție de sediul hiperhidrozei ?

În literatura de specialitate rata de eșec maximă raportată pentru hiperhidroza palmară este de 25% (cu o medie de aproximativ 6,17%) iar pentru hiperhidroza axilară este de 32% (cu o medie de 15,28%). Rezultatele detaliate pot fi studiate în tabelele atașate.

În clinică, pe baza formularelor furnizate de către pacienți, rata de eșec pentru hiperhidroza palmară a fost de 0,5% iar pentru cea axilara de 7,5%.

Durata de urmărire maximă a pacienților a fost de 48 de luni cu o medie de 11 luni.

În ceea ce privește hiperhidroza compensatorie în funcție de tipul de intervenție adoptat rezultatele au fost următoarele:

  •  HH compensatorie 56% simpatectomie

    •    HH compensatorie 34% simpaticotomie (Telford)

    •    HH compensatorie

    –    ușoară 10%

    –    medie 88%

    –    severă 2%

    •    HH fantomă 9,2%

Roșeața excesivă a feței, însoțită sau nu de transpirație excesivă la acest nivel, poate fi influențată de simpatectomia toracoscopică? Care este rata de succes a acestor operații?

Simpatectomia toracoscopică este eficientă în cazul acestei patologii cunoscută și sub denumirea de facial blushing sau eritemul craniofacial idiopatic.

Simpatectomia toracoscopică determină o îmbunătățire a calității vieții la 85-90% dintre pacienți existând în literatura de specialitate, un procent de 5% care regretă efectuarea operațiilor.

În tabelul de mai jos, cea mai mare rată de eșec raportată a acestei operații se situează la 18,3%. La fel ca și în cazul hiperhidrozei axilare sau palmare, operația poate fi însoțită de hiperhidroză compensatorie iar pacienții care optează pentru această intervenție trebuie să ia în considerație această posibilitate.

Toate tipurile de intervenții valabile pentru hiperhidroză sunt aplicate și în cazul roșeții excesive a feței (facial blushing): ramicectomie, simpaticotomie, simpatectomie și blocarea transmiterii influxului nervos prin aplicarea de clipuri. Aceasta din urmă oferă un grad de reversibilitate a intervenției în cazul apariției hiperhidrozei compensatorii severe sau a sindromului Claude Bernard Horner.

De ce în cazul hiperhidrozei axilare  rezultatele sunt mai puțin bune decât în cazul hiperhidrozei palmare?

Așa cum este menționat în secțiunea ”Cauze și simptome ale transpirației excesive” spre deosebire de regiunea palmară unde avem doar glande eccrine, în regiunea axilară, pe lângă glandele eccrine, controlate de către sistemul nervos simpatic (SNS), prin intermediul acetilcolinei, în cazul axilei avem și alte două categorii de glande sudoripare (apocrine și apoecrine) controlate tot de SNS dar prin intermediul adrenalinei și noradrenalinei – mediatori chimici pe care îi găsim și în circulația sanguină secretați de glanda medulosuprarenala în condiții de stress/emoții. Această glandă medulosuprarenală se găsește împreună cu glanda corticosuprarenală în abdomen, desupra rinichilor și nu este influențată în niciun fel operația de simpatectomie toracică.

În afară de pacienții cu hiperhidroză mai există și alte patologii care beneficiază de această intervenție?

Da: pacienții cu sindrom Raynaud și cei cu trombangeită obliterantă (tulburări ischemice la nivelul membrelor)

Ce înseamnă conversia operației?

Orice operație efectuată toracoscopic/laparoscopic are un risc de conversie – efectuarea unei incizii suplimentare față de porturile inițiale de lucru – dictate situații particulare ale pacientului (aderențe pleurale strânse sau imposibilitatea colabării plămânului operat) situații anatomice particulare sau incidente intraoperatorii. Până în prezent nu s a efectuat nicio conversie a intervențiilor chirugicale pentru hiperhidroză  deși un procent de aproximativ 10% dintre pacienți avuseseră afecțiuni pleurale cu aderențe pleuro-pulmonare consecutive de care nu știau preoperator.

Este posibil ca în cazul în care optez pentru un echipament chirurgical care presupune un număr mai mic de incizii sau dimensiuni reduse ale acestora să constat postoperator că inciziile sunt mai multe/mai mari decât cele la care mă așteptam preoperator?

Da. Există cazuri complicate d.p.d.v. anatomic în care este necesar folosirea simultană a unui număr mai mare de instrumente chirurgicale sau folosirea unor instrumente chirurgicale toracoscopice mai complexe care, de cele mai multe ori, au diametre mai mari de 2 mm. Aceste situații au existat dar s-au situat sub 1% din totalul intervențiilor chirurgicale efectuate pentru hiperhidroză (transpirație abundentă). Până acum situația nu a fost întâlnită bilateral la același pacienți astfel încât aceștia au constat postoperator o asimetrie în numărul inciziilor/dimensiunilor acestora dreapta-stânga. Au exista cazuri deosebit de complexe în care operația nu s-a putut efectua complet decât pe o singură parte datorită opțiunii pacienților pentru un echipament mai puțin performant – fiind mulțumiți de rezultatele postoperatorii obținute contralateral, la un interval de timp, acești pacienți s-au reîntors în clinică pentru completarea operațiilor și pe partea în care complexitatea structurilor anatomice presupunea folosirea unui instrumentar special. Trebuie înțeles că pot exista și situații în care indiferent de tipul de instrumentar folosit , operația nu se poate desfășura strict toracoscopic fiind necesară conversia operației. Așa cum am menționat, în practica de până acum în ceea ce privește tratamentul chirurgical al hiperhidrozei , nu au existat în clinică astfel de situații.

Are importanța dacă perioada ciclului se suprapune cu data intervenției?

Suprapunerea ciclului cu intrevenția chirurgicală nu este o contraindicație absolută dar luând în considerare disconfortul acelei perioade alături de o tendință mai mare de sângerare este bine să fie evitată această suprapunere.

Operația pentru hiperhidroza plantară/inghinală se desfășoară tot în doi timpi?

De regulă și în acest caz este preferabilă această abordare. Intervenția este recomandată cu precădere femeilor. În cazul bărbaților, existența unor circuite anatomice particulare la nivelul simpaticului lombar se poate ascocia cu disfuncții erectile secundare simpatectomiei lombare.

Care este deosebirea între operația cu clipuri și cea cu tăierea lanțului simpatic?

Avocații metodei cu clipuri pun accentul pe reversibilitatea operației: dacă pacientul nu este mulțumit cu rezultatul obținut sau în cazul în care hiperhidroza compensatorie (transpirație abundentă) este foarte supărătoare se reintervine și se scot clipurile metalice. În realitate un nerv care a fost traumatizat mecanic o perioadă lungă de timp (luni de zile) este posibil ca să nu ajungă la starea funcțională anterioară a operației.

De ce apare sindromul Claude Bernard – Horner (CBH)?

Acest sindrom poate apărea în cazurile în care disecția lanțului este împinsă superior spre ganglionul T1 (care atunci când fuzionează cu ganglionul cervical superior formează ganglionul stelat). În dorința de a oferi satisfacție maximă pacienților, d.p.d.v. al hiperhidrozei (transpirație abundentă), există chirurgi care împing disecția superior secționând chiar jumătatea inferioară a ganglionului stelat. Există situația anatomică, nefericită, în care ganglionul cervical inferior fuzionează inferior nu doar cu ganglionul toracic T1 ci și cu ganglionul T2 sau T3 (aceștia din urmă fiind direct implicați în apariția hiperhidrozei axilare și palmare (transpirație abundentă)). Realizarea operației în aceste cazuri presupune și apariția sindromului CBH. Nu există modalități de diagnostic properator sau intraoperator a acestor variante antomice.

Există o operație care să “repare “ sindromul CBH?

Din pacate nu. Au existat cazuri (ca și în cazul hiperhidrozei compensatorii severe (transpirație abundentă)) de reconstrucție microchirurgicală a lanțului ganglionar secționat. Operația presupune, de obicei, abordul clasic prin toracotomie iar rezultatele sunt modeste. Sunt citate cazuri de sindrom CBH reversibile, în cazurile în care s a produs o leziune termică (în momentul secțiunii lanțului cu electrocauterul) la nivelul ganglionului stelat.

Care este frecvența acestui sindrom după operația de simpatectomie ?

Frecvența acestui sindrom este raportată între 2-4%. Din fericire, în cazul pacienților operați pentru hiperhidroză/facial blush, nu am avut niciun asemenea caz.

Aceste operații sunt nou apărute?

Nu, ele sunt cunoscute din 1890 și au fost practicate cel mai frecvent în perioada celui de Al Doilea Război Mondial de chirurgii englezi. Operațiile erau efectuate pentru durerile mari și tulburările ischemice de la nivelul membrelor superioare. Efectul asupra transpirației excesive era cunoscut de atunci, însă traumatismul chirurgical presupus de calea de acces (rezecția colurilor costale a 3 coaste pentru a ajunge la lanț sau toracotomia axilară) a făcut ca această operație să nu fie practicată pentru hiperhidroză (transpirație abundentă) decât după dezvoltarea instrumentelor toracoscopice. În Spitalul Sfântul Ioan aceste operații s au făcut pentru prima dată în țara noastră (pe cale toracoscopică) în 1996. Romania deține și o altă premieră în această operație: profesorul român Thoma Ionescu a efectuat această operație în 1889 pentru angorul Printzmetal rezultatele fiind publicate 30 de ani mai târziu la Paris.

Ce este hiperhidroza compensatorie , hiperhidroza fantomă  și hiperhiroza reziduală ?

Transpirația este una din modalitățile organismului de a menține temperatura corpului în anumite limite fiziologice. Atunci când împiedicăm ca transpirația să apară în anumite zone este firesc ca ea să apară compensator – hiperhidroza compensatorie  – în alte zone. Această hiperhidroză compensatorie  apare în 40-60% dintre pacienți însă în 3-5% din cazuri poate fi mai importantă decât afecțiunea primară. Nu există o modalitate de a prevedea modul în care această hiperhidroză  însă există o predispoziție a pacienților obezi de a o dezvolta mai ușor. Hiperhidroza fantomă se referă la hiperhidroza  care apare postoperator imediat în teritoriile afectate anterior operației. Aceasta apare și dispare brusc (fără vreun tratament suplimentar) și nu are un mecanism cunoscut de producere. Hiperhidroza reziduală  se referă la apriția/persistența hiperhidrozei  în teritoriile vizate de operație. Ea apare ori prin secționarea incompletă a ramurilor nervoase ale lanțului ganglionar sau prin activarea unor cai alternative de conducere a influxului nervos (unele dintre ele cu traseu intramedular) care nu pot fi întrerupte de operație.

E posibil să am dureri după intervenția chirurgicală?

Da, durerile pot să apară postoperator însă diminuă spontan sau prin administrarea de antialgice și antiinflamatoare. Durerea resimțită postoperator este diferită de la individ la individ și poate fi diferită, ca intensitate, între partea dreaptă și cea stângă. Mecanismele răspunzătoare de apariția durerii sunt următoarele: secționare pleurei suprajacente lanțului ganglionar cu formarea unor mici aderențe la acest nivel, secționarea cu electrocauterul a ramurilor comunicante poate produce un traumatism termic reversibil nervului intercosat, tubul de dren toracic care iese prin spațiul intercostal și presează nervul intercostal (durerea diminuă/dispare după suprimarea tubului de dren).

Folosirea instrumentarului toracoscopic de 2-3mm diminuă considerabil aceste dureri parietale. Dacă la aceasta se adauga secționarea filetelor nervoase cu pensa LigaSure V toracoscopică de 5 mm durerea postoperatorie este redusă suplimentar deoarece secționarea nervilor se realizează cu o cantitate de energie dozată precis și individualizată pentru fiecare structură. Această pensă cuplată la platforma energetică Force Triad ”informează” de 2500 de ori pe secundă despre cantitatea de energie necesară secționării structurii nervoase și informează chirurgul despre momentul în care ”sigilarea” celor două capete ale structurii s a efectuat corect și este posibilă secționarea în seguranță a nervului.

Am auzit că unii pacienți sunt fotografiați. Care este rolul acestor fotografii?

Rolul acestor fotografii este de a documenta sediul hiperhidrozei  atunci când este posibil și existența unei eventuale anizocorii (diferențe în diametrul pupilelor) preoperatorii.

Dacă m-am informat de pe site mai trebuie să fac consultația preoperatorie?

Aceste informații sunt o bază de discuție pentru consultație și nu un substitut pentru aceasta. Doar discuția directă cu medicul poate da dimensiunea corectă a actului medical ce urmează a fi făcut pentru tratarea hiperhidrozei (transpirație abundentă). Programarea intervenției se face doar după efectuarea acestei consultații. În cazuri bine justificate din punct de vedere medical/personal (cel mai invocat motiv -reședința în alt oraș nu se încadrează în această categorie) intervenția chirurgicală poate fi programată imediat după efectuarea intervenției.

Pot să anulez programarea pentru consultație/operație?

Evident că da. Orice pacient se poate răzgîndi în aceste privințe și nu încurajăm pacienții să meargă la operație dacă pe parcurs sau după efectuarea consultației apar îndoieli privind eficacitatea tratamentului chirurgical. Această anulare trebuie însă anunțată pe mail, cel mai târziu până joi seara în săptămâna premergătoare operației, pentru a nu perturba inutil desfășurarea programului operator care se stabilește în ziua de vineri pentru săptămâna care urmează.